Daniel Gheba, vicepreședinte al Alianței România Competentă (ARC): „Cum «mermelesc» guvernanții noua lege a salarizării”

Noua Lege a salarizării, unul dintre cele mai importante acte normative pentru funcționarea statului român, riscă să devină încă un exemplu de reformă făcută pe repede înainte, fără transparență și fără consultare reală. Avertismentul vine de la Daniel Gheba, vicepreședinte al Alianța România Competentă (ARC), care atrage atenția asupra modului în care autoritățile tratează un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Legea salarizării trebuia promulgată de doi ani. Este jalon PNNR”, subliniază acesta, punctând încă de la început întârzierea majoră acumulată de autorități.

În opinia lui Daniel Gheba, modul în care guvernanții gestionează acest proces ridică serioase semne de întrebare, mai ales în contextul precedentelor recente.

„Știind cum a fost trecută legea pensiilor, ar trebui să fim extrem de îngrijorați cu privire la modul netransparent și accelerat în care se prefigurează și adoptarea noii Legi a Salarizării Unice”, avertizează vicepreședintele ARC.

Deși actul normativ este unul critic pentru reformarea sistemului public, întârzierea de peste doi ani pare să fie compensată acum printr-o grabă excesivă. Gheba consideră că această abordare poate avea efecte grave: „graba actuală de a trece legea prin Parlament fără consultări reale riscă să sacrifice calitatea și echitatea sistemului public de salarizare”.

Reprezentantul ARC insistă asupra necesității respectării cadrului legal privind transparența decizională, făcând trimitere explicită la Legea nr. 52/2003.

Acesta solicită inițierea unor dezbateri reale și extinse: „se impune inițierea unei serii de dezbateri largi cu toți actorii sociali și politici, oferind timp suficient pentru depunerea și analizarea amendamentelor”.

Totodată, Gheba atrage atenția asupra unei lacune esențiale a actualului sistem: lipsa criteriilor clare de performanță. În viziunea sa, noua lege ar trebui „să introducă criterii de performanță măsurabile, care să taxeze ineficiența și să răsplătească plus-valoarea”.

În analiza sa, Daniel Gheba invocă și obligațiile legale pe care statul român trebuie să le respecte. El face referire la Constituția României, mai precis la articolul 41 privind dreptul la muncă și protecția socială, dar și la Directiva (UE) 2023/970.

Acestea impun reguli clare: eliminarea discriminărilor și garantarea principiului „salariu egal pentru muncă de valoare egală”. În opinia sa, noua lege ar trebui să fie construită în deplin acord cu aceste prevederi, nu în contradicție cu ele.

Pentru a evidenția disfuncționalitățile actuale, vicepreședintele ARC aduce în discuție mai multe domenii unde inechitățile sunt evidente.

Personalul aeronautic, spune Gheba, este profund nedreptățit: „piloții și personalul tehnic aeronautic sunt supuși unor grile de salarizare care nu reflectă responsabilitatea imensă pentru siguranța vieților umane și riscurile specifice meseriei”. Mai mult, aceștia se confruntă cu plafonări nejustificate și lipsa recunoașterii pregătirii continue.

O altă categorie afectată este cea a specialiștilor din domeniul construcțiilor. „Inspectorii în construcții gestionează siguranța structurală a întregului fond imobiliar național, dar salariile acestora rămân la un nivel care nu descurajează vulnerabilitățile și nu atrage experți de top”, explică acesta.

Situația este și mai gravă în instituții esențiale precum CNCIR, ISCIR sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, unde „ingineri și inspectori cu studii tehnice ajung să fie remunerați cu salarii în jur de 3500 lei”, în ciuda responsabilităților critice pe care le au.

În contrapondere, Gheba semnalează existența unor „discriminări pozitive” în anumite autorități de reglementare. El indică diferențele uriașe dintre veniturile din instituții precum Autoritatea de Supraveghere Financiară și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și cele ale altor funcționari cu responsabilități similare.

„Deși recentele proiecte de lege prevăd tăieri de 30%, veniturile rămân în continuare la niveluri de ‘sinecure’, creând un sentiment de nedreptate profundă”, afirmă acesta.

În concluzie, Daniel Gheba avertizează că miza nu este doar una tehnică sau bugetară, ci una care afectează direct calitatea serviciilor publice.

„Salarizarea în sectorul public nu este doar o cifră, ci motorul calității serviciilor”, subliniază el. În lipsa unei abordări corecte, „o lege trecută prin Parlament pe ‘repede înainte’, fără a ține cont de aceste realități, va genera noi inechități și o imensă vulnerabilitate socială”.

În final, vicepreședintele ARC sugerează că direcția este deja stabilită la nivel politic: „din păcate știm că ordinul pe unitate este deja dat”.

Totuși, o atenție specială este îndreptată către rolul Consiliul Economic și Social (CES), instituție care ar trebui să garanteze dialogul social. „Așteptăm însă cu interes să vedem cum se va exprima la vot CES, garantul corectitudinii în ceea ce privește dialogul social cu sindicatele, patronatele și societatea civilă”, spune Gheba.

Chiar și așa, concluzia sa rămâne una amară: „știm cum sunt numiți și cei din CES, dar speranța, deși este în comă, moare ultima.”